Lanțul Scurt Alimentar
Lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente înseamnă vânzarea de la un fermier la un consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari. Conceptul este deja unul de succes în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană și, în ultima perioadă, se bucură de atenție sporită și în România, atât în rândul fermierilor, cât și al consumatorilor.
Agricultura locală – obținerea de produse agricole și alimentare cu scopul de a le vinde într-un areal suficient de apropiat de zona de cultură – este, de asemenea, un concept care promite să schimbe modul în care ne raportăm în prezent la obținerea hranei.
Vânzarea directă are un rol vital în acest proces, în România fiind tot mai frecvent întâlnite cazurile în care agricultorul vinde fără intermediari clienților. Se nasc astfel sisteme alimentare locale unde producția, prelucrarea, comercializarea și consumul de alimente au loc într-o zonă geografică de dimensiuni relativ mici. Numărul de față al publicației tematice analizează în detaliu toate aceste concepte și oferă opiniile specialiștilor și ale tuturor celor implicați direct în dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente.
Producția de alimente locale a fost dintotdeauna o parte a specificului zonelor rurale, dar ea a crescut în mod constant, în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, în ultima perioadă. Cererea consumatorilor pentru produse „locale”, ce au o proveniență sigură, împreună cu nevoia producătorilor de a adăuga valoare producției și comercializării propriilor bunuri agricole, a dus la dezvoltarea unei game diverse de rețele alimentare locale și lanțuri scurte de aprovizionare. Astfel, fiecare inițiativă locală a evoluat în funcție de zona avută în vedere, de produsele aduse pe piață, precum și în raport cu consumatorii cărora ea li se adresează.
Conform Avizului prospectiv al Comitetului Regiunilor privind sistemele alimentare locale din 2011, aceste sisteme specifice constituie un stimulent pentru valorificarea potențialului local și un factor de îmbună- tățire a imaginii unor regiuni mai puțin cunoscute și deseori neglijate. De asemenea, canalele scurte de distribuție facilitează interacțiunea între consumatori și producători. Ele permit stabilirea unor relații de încredere și trasabilitatea imediată a produselor pentru consumatori, oferind, de asemenea, un nivel elementar de suveranitate alimentară.
Rolul important al produselor alimentare în dezvoltarea rurală a UE este evidențiat de accentul pus pe promovarea produselor agricole în politica dusă de Comisia Europeană. În anul 2011, au fost înaintate propuneri de actualizare a acestei politici, care atrag atenția asupra faptului că „UE dispune de un patrimoniu culinar de o mare diversitate, pe care trebuie să îl valorifice din plin”.
Abordările în parteneriat pentru consolidarea piețelor de alimente locale s-au dovedit instrumente de dezvoltare rurală eficiente. Rezultatele proiectelor asociate produselor alimentare locale pot furniza o susținere durabilă elementelor esențiale ale economiei rurale. De exemplu, prin conlucrare, întreprinderile care participă la proiectele axate pe produse alimentare locale pot afla noi modalități de a-și vinde produsele în cantități mai mari și de a atrage
noi tipuri de cumpărători. Totodată, între sectoarele agricol, de turism și alimentar ale unei regiuni se pot stabili legături mai puternice.
În plus, consumul de produse alimentare locale în zonele rurale are drept consecință reducerea distanțelor pe care sunt transportate alimentele. Acest lucru poate aduce beneficii economice, de mediu și sociale, cum ar fi economii la costurile de transport, diminuarea emisiilor de gaze de eșapament, o solicitare mai scăzută a drumurilor rurale, reducerea aglomerației în trafic și o mai mare siguranță rutieră.
În aceeași ordine de idei, întreprinderile rurale pot beneficia de pe urma „lanțurilor scurte de aprovizionare” de multiple avantaje. De exemplu, reducerea numărului de firme implicate într-un lanț de aprovizionare poate avea drept consecință creșterea ponderii cuvenite producătorilor în prețul final. Pentru clienți, mai puține legături pot aduce o reducere a cheltuielilor, și pentru toți factorii implicați identificarea provenienței materiei prime devine mai facilă. Vânzările directe (de la producătorul original la clientul final) reprezintă cele mai scurte lanțuri de aprovizionare.
Beneficii economice ale sistemelor alimentare locale
Tema sistemelor alimentare locale este de o mare importanță și presupune mult mai mult decât simpla introducere pe piață a unei noi serii de produse locale europene, pe lângă produsele comercializate în cadrul sistemelor de calitate bine cunoscute;
Sistemele alimentare locale sprijină economia regională și locală și creează locuri de muncă în agricultură și în producția alimentară, dar şi în domenii conexe cum ar fi prelucrarea, distribuția, comercializarea, vânzările și Aceste sisteme sunt extrem de importante în zonele izolate, în zonele periferice urbane, în zonele muntoase sau în cele vulnerabile și defavorizate; ele constituie un stimulent pentru valorificarea potențialului local și un factor de îmbunătățire a imaginii regiunilor puțin cunoscute și deseori neglijate; atunci când veniturile sunt cheltuite la nivel local, pe alimente produse local, acestea rămân în regiune și determină triplarea veniturilor regionale ale comunității, în comparație cu circuitele comerciale obișnuite;
Investițiile în sistemele alimentare locale ar genera o recuperare economică în zonele defavorizate, venituri mai mari pentru producătorii locali, o mai mare cooperare între părțile interesate, o relansare a activității antreprenoriale, o mai bună deschidere a piețelor locale, mai multe locuri de muncă, costuri mai mici și menținerea nivelului local de servicii și prestații.
Beneficii sociale ale sistemelor alimentare locale:
Canalele scurte de distribuție sporesc interacțiunea, cunoașterea și înțelegerea reciprocă între consumatori și producători. Prin cunoașterea personală a producătorilor, acestea permit stabilirea unor relații de încredere și trasabilitatea imediată a produselor pentru consumatori, oferind de asemenea un nivel elementar de suveranitate alimentară;
Atunci când se oferă produse locale cu caracter autentic, tradițional, original, durabil, sezonier sau cu alte caracteristici apreciate la nivel local, se sprijină coeziunea socială și spiritul comunitar și comunitatea este încurajată să adopte un comportament respectuos față de Locurile de comercializare a produselor locale, cum ar fi tarabele de vânzare directă sau piețele în aer liber, constituie deseori verigile unui proces de incluziune socială și profesională pentru consumatori, producători și vânzători;
Așa cum declara mișcarea Slow Food în preceptele sale privind comunitățile pentru o alimentație durabilă, consumatorii au dreptul fundamental la alimente produse local, gustoase și sănătoase. Mișcarea consideră, de asemenea, că aceste comunități ar trebui să fie conectate printr-o rețea mondială. Accesul la produse proaspete, într-un termen scurt, prin comercializarea de produse locale, contribuie la îmbunătățirea stării sănătății publice, prin diversificarea regimurilor alimentare și păstrarea tuturor calităților organice ale alimentelor (care se reduc prin sistemele de conservare pe termen lung);
Siguranța alimentară mondială se sprijină pe menținerea capacității de producție locală de alimente în țările industrializate. În zonele urbane în creștere, capacitatea de a satisface cererea de alimente ar necesita expansiunea producției alimentare locale și chiar urbane.